Un alt lucru de apreciat e ca, dat fiind lungimea scurta a serialului de doar 8 episoade, i-a permis creatorului acesteia, Chris Chibnail sa scrie majoritatea episoadelor (7 din 8).
La fel si la regie, serialul a fost regizat de James Strong si Euros Lyn, rezultatul final fiind un serial omogen, fara prea mari diferente intre episoadele regizate cu regizori diferiti.
Frumos regizat, intr-un mod simplu, fara a se exagera sau "senzationaliza" scene inutil. Ambii regizori au reusit sa pastreze atmosfera intunecata, dar in aceelasi timp luminoasa a serialului pe parcursul celor 8 episoade.
Povestea mi-a placut la nebunie. Pe o parte am urmarit povestea sotilor Latimer care se confrunta cu moartea fiului lor Danny, iar pe cealalta parte, desfasurarea unei anchete. Deasemenea, fiecare locuitor ar orasului are o poveste proprie care ne este dezvaluita odata cu avansarea anchetei.
Ceea ce mi-a placut cel mai mult e modul in care, desi toti locuitorii orasului ar fi putut sa-l omoare pe Danny, nu ne-au fost dezvaluite motivele pentru care fiecare dintre locuitori ar fi putut sa infaptuiasca crima. In mod normal, intr-o poveste politista autentica, fiecare personaj are motivul sau de a comite crima si anumite beneficii de pe urma crimei. In acest serial intrebarea nu era "De ce?" ci "Cum?".
Aceasta abordare mi s-a parut interesanta si originala.
Personajele sunt si ele bine scrise. Desi le putem incadra pe toate in stereotipuri ale unor anumite categori de personaje, fiecare are ceva special si diferit fata de un personaj conventional. Deoarece actiunea se desfasoara intr-o comunitate mica (in Marea Britanie, un orasel cu populatie de 15.000 de locuitori este considerat mic, in ziua de azi) avem sansa de a observa conflictele dintre locuitorii sai, care se isca de pe urma crimei.
Chris Chibnail reuseste sa tina spectatorul conectat pana la final, desi finalul, pentru mine, a fost putin dezamagitor.
Actorii joaca extrem de realist pentru niste actori de televiziune (il excludem de aici pe Tennant, care e experimentat si in cinema). Cei doi actori principali duc in mare parte unele portiuni de serial. Chimia dintre ei nu e excelenta, dar creeaza o relatie frumoasa, exploatata suficient de regizori.
Cand vorbim de un produs englezesc, fie el de televiziune sau cinematografic, ne asteptam ca in 90% din cazuri, partea tehnica sa fie realizata fara pata. Asa se intampla si in Broadchurch. Cadre excelent compuse, preferatele mele sunt cele in care personajele sunt in colturile cadrelor, asezare care sporeste atmosfera. Deasemenea, scurtele cadre in slow-motion, poate putin in exces folosite, evidentiaza emotiile personajelor.
Tema muzicala iti da fiori, iar coloana sonora intretine atmosfera, desi se face rar auzita. Montajul e simplu, frumos. Culorile si contrastele albastre-cenusi te duc cu gandul la atmosfera englezeasca de provincie, culori perfecte pentru a prezenta o crima.
In concluzie, Broadchurch nu e revolutionar, dar e origninal, te tine in priza pana la final si chiar daca veti fi dezamagiti de final, nu o sa regretati vionarea unu serial realizat simplist, imprevizibil si fara clisee.
Regie: 9
Scenariu: 9
Actori: 8
Atmosfera: 10
Nota: 9/10
Pe IMDb
am inceput sa ma uit de curand la el, este foarte bun
RăspundețiȘtergere